Construirea programului

Un program de mentoring rareori eșuează pentru că oamenii nu vor să participe. Eșuează pentru că a fost proiectat ca un exercițiu de potrivire, nu ca un sistem de relații. Noi proiectăm partea a doua.

De ce nu e suficient să pui oamenii în perechi

Literatura pe acest subiect are patru decenii și un rezultat care se repetă: relațiile de mentoring formate natural produc constant rezultate mai bune decât programele formale mediocre. Asta nu înseamnă că programele formale nu funcționează. Înseamnă că simpla alocare a unui mentor nu este o intervenție — este doar punctul de pornire.

Diferența o face calitatea relației, nu existența ei. Studiile care au măsurat separat cele două lucruri au găsit că satisfacția și calitatea relației explică mult mai mult din rezultate decât faptul că cineva a fost înscris într-un program.

Ce arată cercetarea

Angajații cu mentori informali au raportat sprijin de carieră mai puternic și rezultate salariale mai bune decât cei cu mentori alocați formal. Studiile ulterioare au arătat că variabila decisivă nu este forma programului, ci calitatea relației percepute.

Chao, Walz & Gardner (1992), Personnel Psychology 45 · Ragins & Cotton (1999), Journal of Applied Psychology 84(4) · Ragins, Cotton & Miller (2000), Academy of Management Journal 43(6)

Ce proiectăm

Un program complet, de la obiective până la raportare. Fiecare componentă răspunde unei probleme documentate în literatură, nu unei preferințe de stil.

  • Obiective legate de business. Ce problemă rezolvă programul — retenție, succesiune, transfer de cunoștințe, incluziune — și cum se vede asta în cifrele pe care le urmăriți deja.
  • Criterii de matching. Pe ce bază se formează perechile și, la fel de important, cine decide.
  • Pregătirea mentorilor. Motivația, claritatea așteptărilor și înțelegerea programului contează cel puțin la fel de mult ca algoritmul de potrivire.
  • Contractul relației. Frecvență, confidențialitate, durată, ce intră și ce nu intră în discuție.
  • Guvernanță. Rute de ieșire, repotrivire și escaladare — pentru că relațiile disfuncționale există și un program fără supapă le transformă în abandon tăcut.
  • Măsurare. Ce se colectează, când, de la cine și cui se raportează.

De ce insistăm pe pregătirea mentorilor

Cercetarea pe caracteristicile programelor formale a arătat că efectul designului asupra eficacității percepute trece prin angajamentul mentorului și prin înțelegerea programului. Cu alte cuvinte: designul nu acționează direct, ci prin oameni pregătiți.

Allen, Eby & Lentz (2006), Personnel Psychology 59 · Eby, McManus, Simon & Russell (2000), Journal of Vocational Behavior 57

Cum lucrăm

1. Diagnostic

Interviuri cu sponsorii programului și cu o parte dintre viitorii participanți. Ce problemă de business există și ce s-a încercat până acum.

2. Proiectare

Obiective, criterii de matching, structura relației, guvernanța și cadrul de măsurare. Rezultatul este un document de program pe care îl puteți rula și fără noi.

3. Pregătire

Sesiuni separate pentru mentori și pentru mentees. Nu teorie — situații concrete din organizația voastră.

4. Lansare și primul ciclu

Vă însoțim prin primele luni, când se decide dacă relațiile prind sau nu, și ajustăm ce nu funcționează.

Ce nu promitem

Meta-analizele pe mentoring arată asocieri favorabile cu rezultate de carieră, atitudinale și de învățare — dar efectele medii sunt modeste, iar atribuirea cauzală rămâne dificilă. Un program bun este un amplificator, nu un medicament.

Nu vă vom spune că mentoringul crește dramatic performanța, că fiecare angajat ar trebui să aibă un mentor sau că mentoringul cauzează promovări. Literatura nu susține solid niciuna dintre aceste afirmații, și un furnizor care le face fie nu a citit-o, fie mizează pe faptul că nu ați citit-o voi.

Meta-analiza de referință pe beneficiile de carieră a stabilit că mentoringul se asociază cu rezultate favorabile, dar că efectele obiective sunt de regulă mici. O a doua meta-analiză, pe mai multe domenii, a ajuns la aceeași concluzie.

Allen, Eby, Poteet, Lentz & Lima (2004), Journal of Applied Psychology 89(1) · Eby, Allen, Evans, Ng & DuBois (2008), Journal of Vocational Behavior 72

Întrebări frecvente

Cât durează până se văd rezultate?

Primul ciclu al unui program durează de obicei între șase și douăsprezece luni. Semnalele timpurii — calitatea relațiilor, rata de întâlniri efectiv ținute, ce raportează mentorii — apar în primele două-trei luni și sunt cele care spun dacă programul merge.

Avem nevoie de o platformă software?

Sub o sută de perechi, de obicei nu. Tehnologia scalează accesul și lărgește bazinul de mentori, dar nu produce calitatea relației. Am văzut mai multe programe eșuând cu platformă decât fără.

Ce se întâmplă dacă o pereche nu funcționează?

Se repotrivește, fără ca asta să fie tratat ca un eșec. Relațiile de mentoring disfuncționale sunt documentate în literatură ca fenomen real, iar un program fără rută de ieșire le transformă în abandon tăcut și în neîncredere față de următorul program.

Pasul următor

Hai să vedem ce program vi se potrivește

O discuție de 30 de minute e de obicei suficientă ca să știm dacă putem ajuta și cum.